Raritate în materie de ilustrate

scris de | sâmbătă, 31 martie 2012, 01:21 | 6 comentarii

Ca să o dăm puţin şi pe rime! Nu am mai scris de ceva timp despre astfel de subiecte, dar asta nu înseamnă că am stat degeaba. Nu există! Cum în ultimul timp, internetul a început să îmi ofere doar piese comune (excepţie făcând Magazinul Colecţionarilor), am început să „lucrez” mai mult pe surse; astfel am reuşit să dau şi de această superbă carte poştală tipărită în anul 1899, prin ajutorul comunităţii Dorna Watra (căreia îi şi mulţumesc).

Având în vedere tematica industrială pe care a exploatat-o fotograful, putem aprecia valoarea ilustratei în jurul preţului de 10 euro, iar dacă ar fi să ne gândim şi la numărul celor care ar dori o astfel de piesă în colecţia personală (inclusiv eu), suma finală ar creşte considerabil. Partea proastă este că masa cere, dar industria ba!

Fotografia, dacă este să ne luăm după giganticul horn de cărămidă din background-ul personajelor, a fost realizată în spatele fostului complex balnear; unde este acum sediul Fan Courier. Mai clar se vede în print screen-ul următor (google maps):

Pe final, ca să nu mai întind inutil coarda, v-am pregătit şi o mică veche descriere a activităţii din acea zonă din perioada 1895-1900:

„(…) săpăm nămolul până la 3 metri adâncime, până ajungem la stratul de prundiş, îl punem în movile la suprafaţă şi-l lăsăm săptămâni şi luni de zile expus ploilor, ninsorilor şi variaţiunilor de temperatură, apoi îl cărăm cu vagonetele într-un depozit special foarte bine ventilat. Aici rămâne depozitat aproximativ jumătate de an. În apropierea depozitului se află moara de nămol, unde măcinăm nămolul uscat şi-l prefacem într-un praf fin, apoi îl trecem prin site, pentru a fi curăţat de impurităţi. Nămolul preparat astfel este un praf de culoare maro şi de un miros plăcut balsamic răşinos. Praful acesta îl turnăm în vase mari construite anume, în care îl amestecăm în proporţia dorită cu apă minerală sau apă simplă, îl încălzim cu vapori, şi obţinem pe calea aceasta o pastă mai mult sau mai puţin moale.

Printr-un robinet din fundul vasului de amestecat, lăsăm să curgă această pastă în căzi. Aici răcim în mod automat nămolul fierbinte şi-i dăm temperatura cerută de prescripţia medicală. Căzile de nămol sunt numai de lemn şi se pot transporta pe cărucioare. După baie nămolul se varsă din cadă într-un bazin din apropierea instalaţiunilor, construit pentru acest scop. Bazinul este cimentat, are formă de canal larg, cu fundul înclinat. Dintr-un colţ al bazinului, din locul cel mai profund, duce un canal uşor înclinat spre râul Dorna, unde se scurge. În urmă se spală cada bine printr-un mecanism special şi apoi se sterilizează cu vapori de apă.”

Există 6 comentarii publicate la acest articol:

  1. Melly

    Interesant aricolul! Si mie imi plac vechile ilustrate!
    Cu Bacaul are ing. Mihai Ceuca, sunt intr-adevar frumoase si rare. Din pacate nu am gasit un link sa le poti vedea.
    Zi frumoasa!

    1. cipriano10 blogger

      Ma bucur ca te-a incantat articolul. Gandeste-te putin, daca pentru tine este interesant, atunci cum este pentru cei din Vatra Dornei dupa ce il vor citi?

      In legatura cu ing. Mihai Ceuca, nu am gasit nici eu un link sa vad cartile postale despre care vorbesti. Multumesc insa, de informatie.

      Te salut!

  2. Stefania

    Foarte interesant articolul Ciprian! Si mie imi plac ilustratele vechi, picturile, sculpurile… antichitatile, au o incarcatura emotionala aparte.
    Stiam ca namolul are proprietati de vindecare care ajuta la indepartarea toxinelor si echilibrarea organismului, dar nu am stiut, nimic din tehologia de preparare a lui pentru curele terapeutice si iti multumesc mult.
    O zi minunata iti doresc, Ciprian! :)

    1. Ciprian Pardău blogger

      Iar farmecul creste cu atat mai mult, cu cat afli ca acel text a fost scris undeva in jurul anului 1890 :) Impresionant, huh?

Tu ce părere ai despre articolul acesta? Scrie-mi mai jos și hai să începem o discuție!