Diferenţe de civilizaţie: vânzarea de produse minorilor

scris de | joi, 22 august 2013, 11:13 | 3 comentarii

Din categoria legendelor urbane, acum câţiva ani circula o scurtă poveste printre locuitorii unui cartier băcăuan, care spunea că un tată şi-a trimis copilul de 12 ani la supermarketul din zonă să cumpere 2 sticle de vin şi 2 pachete de ţigări, pentru a demonstra unor prieteni cât de inutile erau (sunt) mesajele „nu vindem băuturi alcoolice şi tutun minorilor”. A intrat copilul, şi-a pus în coş cumpărăturile, s-a dus la casă, a plătit şi aia a fost.

Nimeni nu l-a întrebat ce face el cu vinul şi cu ţigările la 12 ani. Şi chiar dacă l-ar fi întrebat, o spunea pe aia „pentru tata” şi n-avea nici un stres.

Acum că am spus-o, mi-am amintit de o fază păţită anul trecut în Polonia. Un grup de prieteni aflaţi într-o tabără internaţională. Mergem în primul supermarket să ne luăm câte două beri de fiecare, să avem ceva rece. Intrăm, punem în coş vreo 8 beri şi mergem la casă să plătim. Tipa vede berile în coş, ne vede pe noi şi ne cere într-o engleză perfectă un buletin, cu menţiunea că nu poate vinde băuturi alcoolice minorilor.

Majoritatea dintre noi aveam 17 ani, iar restul 18, aşa că n-a fost problemă de „nu avem acte”. Însă mi se pare interesantă soluţia polonezilor de a stopa consumul de alcool în rândul minorilor. Din ce am discutat ulterior cu câţiva polonezi veniţi în tabără, faza cu buletinul este valabilă şi pentru tutun şi pentru câteva produse pe care nu le-am reţinut.

Simplu, eficient. La noi, punem o fiţuică A4 cum că nu vindem minorilor şi aia e! Să vină şi copiii de 12 ani să cumpere, că oricum nu verifică nimeni nimic, iar noi n-avem stres, că mai vin nişte bani!

a little trip to heaven

Există 3 comentarii publicate la acest articol:

    1. Ciprian blogger

      Măcar n-au luat-o pe toată! Iar alea din Iaşi încă sunt acolo unde le-am fotografiat şi eu în 2011.

Tu ce părere ai despre articolul acesta? Scrie-mi mai jos și hai să începem o discuție!