De ce urăsc, mai nou, Dolce Vita

scris de | miercuri, 28 martie 2012, 23:41 | 9 comentarii

Context: ieri, undeva în jurul orei 15:50, proaspăt ieşiţi de la ora de matematică, înfometaţi (doi: eu şi Mihai). Dezbatere zece secunde; pornim la drum. Nu era timp de pierdut, căci foamea când loveşte, doare, aşa că o luăm spre centru, la „renumita” cofetărie Dolce Vita. Turiştii au auzit de ea, localnicii nu.

Intrăm. Dezbatem alte zece secunde asupra a ceea ce vrem să comandăm. Ne hotărâm:
– Bună ziua; un covrig din acela cu vanilie şi unul cu nucă de cocos, vă rog.
– Doi lei cincizeci!! (plictis din partea vânzătoarei)
– Mulţumim!
– (Mihai) Hai să luăm şi două brânzoaice, că ţin de foame!
– (eu) Luăm! Şi două brânzoaice, vă rog!
– (Mihai) Cu mere, cu mere!!
– (vânzătoarea) Brânzoaice sau din alea cu mere??
– (eu) Cu mere, vă rog!
– (vânzătoarea) Păi aşa zi, nu mă încurca aici!! Încă patru lei!!

Uite, de asta, începând de mâine, nu mai calc pe la ei! Nu de alta, dar nu au respect pentru clienţi, plus că există şi alte variante. Bristena este la un minut mai departe de liceu; vânzătoare drăguţe, tinere, mereu cu zâmbetul pe buze. Şi cel mai important, ţi se adresează cu pronumele de politeţe aferent!! True story, unfortunately!!

Există 9 comentarii publicate la acest articol:

  1. Stefania

    Din pacate, tot mai des se intampla asta, Ciprian si pe la noi. Cu stupoare remarc faptul ca, sintagma ” Clientul nostru, stapanul nostru” – e demodata sau chiar pe cale de disparitie.
    Te sustin si eu, Ciprian. Nici eu nu mai calc prin locurile in care sunt tratat cu dispret, oricat de mult mi-ar placea ceea ce gasesc in acel loc.

    O seara minunata iti doresc, Ciprian! :)

    1. cipriano10 blogger

      Exact. Mai bine un arogant, decat un client care merge dupa produs si nu dupa felul in care este tratat facand vanzare! Toate bune, Stefania!

  2. danutzvd

    Avand in vedere ca personalul de la Dolce Vita lucreaza non stop si e prost platit, era de asteptat comportamentul uneori mizerabil fata de clienti. De fapt acolo e un rulaj permanent de personal, nu rezista nimeni prea mult….si marea parte a personalului feminin trece prin patul patronului Brinzei pentru verificari amanuntite :)))

    1. cipriano10 blogger

      Ca client, de ce mi-ar pasa mie cate zeci de femei trec prin patul patronului sau cat de mult rezista in ture. Eu vreau respect si bun simt, atat timp cat le fac (faceam) vanzare. Nu ti se pare normal?

Tu ce părere ai despre articolul acesta? Scrie-mi mai jos și hai să începem o discuție!