Ciclismul, mai ceva decât berea

scris de | vineri, 4 mai 2012, 22:27 | 12 comentarii

… întotdeauna binevenit.

Că sunt pasionat de ciclism şi de tot ceea ce implică acest sport, cred că v-am mai mărturisit. Dacă nu, aflaţi acum! Echipament dedicat complet deţin, cursiera de drum lung am (după cum se observă şi în imaginea următoare), experienţa s-a adunat, iar când spun experienţă mă refer la ture de pedalat pe distanţe lungi, nu dat drumul, fără frâne, pe uliţa din capul dealului, fără măcar o cască în cap. Dovadă:

O cheamă Olmo, s-a născut în Italia acum patru ani şi poartă, de când se ştie, doar piese Campagnolo originale! Am grijă de ea ca de aparatul de fotografiat, nu alta! O iubesc, mă iubeşte şi ne înţelegem, în timpul acţiunii, chiar mai mult decât este necesar!

Pentru mine, personal, sportul celor două roţi (fără motor) reprezintă mai mult decât o pasiune; este o necesitate. Poate, tocmai şi din acest motiv, vara trecută, am parcurs, alături de Olmo, nici mai mult, nici mai puţin de 1142 kilometri. Număraţi! Mai pe scurt, am pedalat ca nebunul aproape toată vara; dacă nu ieşeam la ture de o zi, făceam antrenament, în fiecare seară, de acasă până în Vatra Dornei şi înapoi. Adică, doar pe parcursul unei astfel de ieşiri bifam câte 28 kilometri, iar turele luni ajungeau şi la 120 kilometri, sau mai mult.

Ciclismul, ca şi fotografia, mi-a oferit prilejul de a cunoaşte multe persoane active în domeniu; ciclişti, pe limba voastră. Ţin minte, de exemplu, întâlnirea cu un italian, din timpul verii trecute. Îl chema Alfonso, iar, din spusele sale, căci vorbea vag română şi ceva mai cursiv engleză, am înţeles faptul că locuia în Cluj de ceva ani. Eu coboram de la Lacul Colibiţa, când, imediat după ce am intrat pe europeană, îmi apăruse din spate, depăşindu-mă! Orgolios, sau cum vreţi să îmi spuneţi, mi-am propus să îl urmez îndeaproape, rulând zeci de kilometri, ca o adevărată echipă!

Cât timp am pedalat, nu ne-am spus unul altuia nici o vorbă; însă, când, la semnele făcute de el, am oprit în vârful Pasului Tihuţa, am avut câteva minute pe care, şi normal, le-am dedicat discuţiei. Îmi mărturisise faptul că se îndrepta către Suceava, urmând ca noaptea următoare să se întoarcă acasă! Restul au fost cancan-isme. Am rulat amândoi până în dreptul casei mele, de unde ne-am luat la revedere, sperând la o altă astfel de tură, pe viitor.

Când ştiu cât de benefic este mersul pe bicicletă, nu am cum să îi înţeleg pe cei ce nu îl practică. De ce, la noi, spre deosebire de Austria, Elveţia, Germania, fotbalul este considerat sport naţional? Spuneţi-mi dacă sunt eu fraier şi nu pricep!!

Există 12 comentarii publicate la acest articol:

  1. Ciprian C.

    bun articol! sunt si eu un ciclist inrait cu o pasiune pentru ciclism foarte mare la fel ca pentru fotografie.Detin si eu o cursiera doar ca,momentat nu e in stare prea buna.Sper,candva, sa dam o tura impreuna,dupa ce o voi pune la punct.Bafta!

    1. Ciprian Cociu

      eu sunt din VD,si mi-ar face placere sa facem o cursa mai lunga impreuna.Cea mai lunga cursa a mea a fost VD- Suceava si inapoi.Asta pe langa alte sute de trasee facute,circuite,mai lungi sau mai putin lungi.Cu siguranta te voi contacta cand voi avea tot echipamentul pregatit.

    2. Ciprian Pardău blogger

      Eu s-ar putea sa inaugurez noul an, ca ciclist, undeva pe saptamana viitoare, in weekend. Numai bine, termin si cu tezele, asa ca voi fi liber si fara probleme! Totusi, s-ar putea sa incep de acum antrenamentul, asa ca, atunci cand ajung prin oras, trec pe la tine sa imi vezi cursiera si echipamentul. Si eu pe al tau!

    1. Ciprian Pardău blogger

      Nici nu stii cat de tentanta este oferta ta. Poate iti aduci, venind cu trenul, si bicicleta. Vorbim!

  2. Andrei

    Salut !
    Aşa şi eu prin liceu ! Dar după vreo 4 ani de pedalări intense – fără restricţii meteo sau de anotimp – m-am ales cu un reumatism poliarticular acut care mă chinuie acum enorm. Aşa că multă atenţie !

    1. Ciprian Pardău blogger

      Salutare.
      Eu pedalez intens si pe distante lungi doar primavara si vara. Toamna nu imi place, prea multe ploi, iar iarna am nevoie de un echipament mai special decat cel pe care il am. Eu sper sa fiu destul de atent incat sa nu patesc la fel ca tine! Spor!

  3. Bogzilla

    imi place… atat articolul cat si ideea. n-as putea niciodata sa merg atata pe bicicleta de unul singur, recunosc… dar asta nu ma impiedica sa apreciez ce faci tu. si intr-adevar e sanatate curata…

    dar parca n-are nicio treaba cu fotbalul. ai stricat-o aici. fotbalul e sport de echipa, e mediatizat si promovat… e vorba si de bani…

    1. Ciprian Pardău blogger

      Multumesc, in primul rand, pentru apreciere! Eu fac doar sport, nimic special! Au fost momente in care imi doream sa il practic ca sport de performanta la o echipa de juniori, insa atunci nu beneficiam de echipamentul si sprijinul pe care il am de partea mea acum.

      In al doilea rand, in legatura cu fotbalul. Vezi tu, aici e buba. Ori de cate ori cineva vorbeste de rau sportul acesta de echipa, este de rau. Inteleg ca este un sport cunoscut si foarte mult mediatizat, insa, de ce sa nu il facem cunoscut si pe cel pe doua roti? E mult mai benefic decat alergatul!

    2. Ciprian Cociu

      Totusi,ciclismul este si un sport de echipa daca nu ati observat.La marile tururi ale europei,coechipierii se bazeaza unul pe altul,se grupeaza foarte strans,pentru a fi mai aerodinamici si pentru a inainta mai usor!

    3. Ciprian Pardău blogger

      Normal ca este si acesta un sport de echipa. Eu doar antrenamentele le fac individual, in rest, la drum lung, plec cu cel putin inca un rutier alaturi! :)

Tu ce părere ai despre articolul acesta? Scrie-mi mai jos și hai să începem o discuție!