Genocidul Vatra Dornei #3

scris de | joi, 19 septembrie 2013, 21:10 | 1 comentariu

Azi e una din acele zile.

Dacă primele două articole nu au lămurit oamenii în privinţa titlului Genocidul Vatra Dornei, zic că ăsta, al treilea, o s-o facă. N-am mai dat de aproape trei luni click pe butonul publică pentru un articol din serie; la un moment dat chiar trăiam cu impresia că lucrurile s-au mai mişcat în cătunul ăsta de oraş! Am văzut neni care renovau izvorul Sentinela, am văzut noua Via Ferrata pusă în funcţiune, ba chiar am avut ocazia de a-l vedea şi pe primar conducând şedinţele ordinare ale Consiliului Local. Cred că dacă-l mai urmăream o dată pe Cojocaru conducând şedinţele, aş fi fost tentat să spun că el e cel care conduce primăria de fapt.

Azi nu vreau să zic nimic de cât de rău am ajuns noi ca oraş, ci vreau să explic pe înţelesul tuturor de ce am ajuns cum am ajuns. Nu-s genul care să-mi pun întrebări inutile, dar sunt unii care încă se întreabă unde a ajuns oraşul în comparaţie cu unde se afla acum câţiva zeci de ani, şi-i bine să explic.

Unde a ajuns

O iau în sens invers al desfăşurării cronologice, să putem compara mai bine perioadele. Dorna nu mai are industrie. A murit …escu şi s-au dus dracu toate fabricile şi toate afacerile care ţineau oraşul ăsta pe linia de plutire. Dacă dispărea şi Romanelu’, puteam spune că nici măcar lemn nu se mai taie pe aici. Adică se taie, dar ajunge doar la gaterele ilegale şi la… Chiruţă, să facă material pentru casele lui eco.

Avem 3 pârtii de schi, una de sanie şi una de biatlon, avem zeci de hoteluri şi pensiuni, dar nu mai avem un amărât de complex destinat băilor şi tratamentelor. Pe scurt, s-a dus dracu denumirea de staţiune balneară; chiar dacă ea încă există şi ne lăudăm cu ea. Sau, mai bine spus, ne folosim de ea ca să ne minţim că oraşul încă există pe hartă.

Unde eram

Acum vreo o sută de ani, Dorna era un fel de Elveţie a staţiunilor balneare din întreaga Europă. Veneau francezii, veneau austriecii, veneau italienii. Îşi făceau băi de turbă în căzi de cupru, respirau aerul rece şi puternic din parc, cheltuiau tot ce aveau la cazino şi se tirau acasă. La fel şi împăratul Austro-Ungariei şi alte câteva zeci de personalităţi de prin mai toate ţările europene. Wikipedia cunoaşte.

Tot cam pe atunci, templele evreieşti şi toate clădirile aflate acum în paragină, funcţionau şi străluceau. Magazinele de pe strada M. Eminescu erau toate pe profit, iar cojocăriile şi cizmăriile de pe Unirii erau vestite în toată zona Dornelor. Acum oraşul mai are o singură cizmărie vis-a-vis de Gara Mare, fix lângă pod, într-o casă dărăpănată. Dacă nu mai e, ori s-a deschis un second hand, ori s-a închis.

De ce nu mai merge oraşul

Aceasta e-ntrebarea! Mulţi au o grămadă de motive şi nimeni nu face cale întoarsă atunci când vor să îşi impună părerile. Eu, în schimb, am trei motive simple pe care le susţin. Era o perioadă în care vroiam să le pun într-un articol şi să le dau şi la ziar, aşa dure cum sunt, dar am renunţat când a început Boncheş să facă câte ceva în oraş. Acum văd că e necesar să le scriu:

a) Nu mai avem industrie

Nu mai există fabrici şi întreprinderi de prelucrare diverse, nu mai există locuri de muncă pentru mulţi, nu mai sunt bani care să susţină oraşul. Asta-i simplu.

b) Nu mai avem staţiunea balneară de altă dată

Şi aici treaba e simplă. Nu se mai fac băi şi tratamente cum se făceau înainte, iar oraşul a pierdut enorm de mult. Din ce ştiu eu, doar la Intus şi la Bradul-Călimani se mai fac băi, dar nu aşa cum trebuie. Pe când exista complexul de băi  în clădirea unde a fost Altexul, oraşul era plin de oameni veniţi special pentru asta. Acum mai sunt doar câţiva bătrâni care bântuie pe holurile hotelurilor anterior numite.

Acum nu foarte mulţi, oamenii făceau băi de fân, de turbă, de ace de brad. Se vindecau tot felul de afecţiuni, de la probleme ginecologice, până la probleme de respiraţie, şi se aprecia mirosul. Cu timpul, patronii au învăţat cum se pune gresia şi faianţa şi au înlocuit fânul şi turba cu sticluţele chinezeşti de esenţe. Adică acum faci doar baie cu esenţă de brad. Te bagă într-o cadă, pune câteva picături de esenţă de ce vrei tu şi aia e. Se făcea mizerie, domnule!

c) Conducerea proastă

Dacă mai trăia Vasile Deac şi vedea ce a făcut Moraru şi ceilalţi dinaintea lui, îi felicita pe toţi. Cu câte un cazier penal şi, eventual, o plimbare cu pluta spre Moara Dracului. S-a furat mult, s-a băgat în buzunare mult, s-au ignorat părerile locuitorilor mult timp. La fel de simplu ca şi celelalte două idei. Dacă ăştia din primărie nu au făcut nimic, oraşul s-a degradat şi a început să îşi piardă din vizitatori. Cel mai bun exemplu pe care îl pot da e sosirea unui tren dintr-un oraş mare, gen Iaşi sau Timişoara. În anii ’90, trenul Iaşi – Timişoara se golea în Vatra Dornei. Oradea – Cluj la fel.

Acum nu coboară mai mult de zece persoane. Bine că nu a ieşit iar Moraru primar, că altfel nu mai pupam nici măcar parcare cu plată pe străzi. În rest, să facă Boncheş cât mai multe şi să joace tenis la bustul gol în parcarea telescaunului cât mai are din mandat. Că vin vremuri grele şi nu se ştie când dă primăria faliment.

Articole anterioare: primul şi al doilea.

Există 1 comentariu publicat la acest articol:

  1. Pingback: Genocidul Vatra Dornei #4 – despre câini

Tu ce părere ai despre articolul acesta? Scrie-mi mai jos și hai să începem o discuție!